Anul 2026 dedicat pastoraţiei familiei creștine și sfintelor femei din calendar

Fecioara Maria este cea prin care Cerul și pământul se unesc pentru veșnicie, spre mântuirea omului și slava lui Dumnezeu. Sfântul Irineu de Lyon ne spune : « Precum Eva, prin neascultare, s-a făcut pricină morții pentru ea însăși și pentru întreg neamul omenesc, la fel Fecioara Maria, prin ascultare, s-a făcut pricină de mântuire pentru ea însăși și pentru întreg neamul omenesc » (Împotriva ereziilor III, 22, 4). Ea devine Maica lui Dumnezeu, a Fiului Celui Veșnic, prin care Dumnezeu se pogoară la om și omul își găsește locul la sânul lui Dumnezeu. Ea este Biserica sfințită care prin Duhul Sfânt L-a zămislit pe Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu, dăruind lumii pe Mântuitorul. Ca și ea, Biserica cea pământească – ca și fiecare dintre noi – primește Cuvântul, Îl poartă și Îl dăruiește lumii. Nu asupra ei însăși atrage atenția Maica Domnului, ci cu multă smerenie Îl poartă către lume pe dumnezeiescul său Fiu. În Betleemul Iudeii, Cel care Se naște din ea în simplitatea și sărăcia ieslei, este primit și purtat și în brațele ei, nu numai în pântecele ei, cu toată grija și smerenia în fața tainei dumnezeiești care prin ea se dezvăluie și nouă. Înțelegem prin ea că Nașterea lui Hristos înseamnă și o chemare pentru fiecare în parte, că precum Fecioara Maria s-a făcut locaș lui Dumnezeu prin persoana și viața ei, și noi să devenim locaș Lui și prin viețile noastre să vestim lumii Nașterea cea mântuitoare.

Sfântul Sinod al Bisericii noastre a dedicat anul 2026 pastoraţiei familiei creștine și sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame). Este un bun prilej pentru a ne întoarce cu multă smerenie și rugăciune către Hristos Domnul și către Preacurata Sa Maică, dar și către toate sfintele femei din calendar, pentru familiile greu încercate astăzi în vâltoarea societăților în care trăim. Părinți și copii, cei care încep viața de familie, cei care se gândesc încă cum și cu cine să o înceapă, cei care ajung la capăt de drum, toți au nevoie de darul și ajutorul lui Dumnezeu. Pe fiecare în parte, Dumnezeu îl cheamă și îl binecuvântează fie la început de drum în familie, fie pe cale, fie prin darul vieții prin nașterea de prunci. În Biserică, în familie și în mănăstiri să ne rugăm unii pentru alții și să purtăm cu dragoste în inimile noastre pe cei în încercări.